Însemnări despre Canada
Volumul scriitorului Gheorghe Șoptirean, Însemnări despre Canada – note de călătorie – este expresia unei conștiințe puternic angajate civic pentru care oamenii sunt entități valorice care merită cele mai înalte investiții.
Cartea se constituie dintr o suită de informații grupate în două părții: Organizarea statală și Impresii: civilizație, ordine admirație, în care este zugrăvit chipul Canadei, această țară mi-nunată, aflată dincolo de Ocean, amintind parcă de acea îm-părăție din basme situată la „capătul pământului”, pe care Făt Frumos este predestinat să o găsească.
Aflată într o anumită parte a sa pe aceleași coordonate geografice cu țara noastră, doar că pe cealaltă parte a Plantei Albastre, Canada este dăruită cu un pământ fertil, cu un subsol bogat în zăcăminte prețioase, cu un relief variat și exotic, dar, mai ales, cu oameni harnici și cutezători. Așa se face că perspectiva de ansamblu a acestei țări amintește de măreția și strălucirea virtualelor civilizații intergalactice.
Cu ochiul unui vizitator avizat, autorul remarcă, evaluează și conchide, ca unul care cunoaște prețul muncii, responsabilitatea și satisfacția împlinirilor. De la organizarea administrativă, la structurile instituționale, la vastele și bogatele desfășurări economice, întinse ca o rețea bine angrenată pe toată suprafața țării, istoria și cultura acestei țări, totul este analizat cu știința și implicarea autorului.
Un veritabil documentar stă ca model pentru ceea ce poate și trebuie să facă un popor pentru țara sa. O lecție de unitate în diversitate în această țară multietnică, înălțată de oameni veniți de peste tot pentru a și căuta bunăstarea, adoptați și implicați cu toată conștiința în făurirea propriei condiții sociale.
Ca un părinte care și a pierdut și și a regăsit copiii plecați pe drumul căutării, autorul trăiește intens bucuria și durerea; bucuria afirmării în deplină libertate spirituală și împlinirea materială a celor dragi și durerea că toate acestea nu s au putut regăsi în sânul țării sale, al patriei natale.
De altfel, constatările și analiza detaliată a realității socio culturale a Canadei sunt făcute în paralel cu observațiile critice și îndurerate asupra acelorași realități din România.
Cu o dorință fierbinte ca și România să pornească în sfârșit pe drumul realei libertăți pentru care poporul a sângerat și tinerii și au dat chiar viața, autorul face efortul admirabil de a se documenta, de a explicita, de a descoperi explicația înfăptuirilor din acel „Pământ al Făgăduinței”.
Astfel, acest documentar bine argumentat se vrea un model pentru țara sa natală, vrea să demonstreze că prin efort și bunăvoință ar putea și România să se înscrie pe drumul adevăratei civilizații.
Documentarul este și un act de condamnare față de gu-vernele iresponsabile care de 23 de ani merg în derivă și în loc să se dăruiască binelui țării, o jefuiesc, o pradă, o distrug, o dau pe mâna străinilor, fără să se gândească la grava amenințare a destrămării neamului.
Deși căutând în istorie, găsește motive pentru regresul nostru, în așezarea, bogăția și frumusețea acestui pământ care a constituit mereu o tentație pentru cuceritorii lumii, cartea scoate la lumină marile greșeli, adevărate acte de trădare care au lăsat România fără apărare, „ca un sat fără câini”. Dintr un adânc sen-timent patriotic, dintr o dorință și speranță fierbinte de mai bine pentru România, acest documentar este ca un strigăt disperat „S.O.S. România!”. Tonul sobru, însoțit de apelul imperativ, cu fraze interogative, subliniază retorica unui gest participativ de mare incandescență, care ar merita răspândit ca un cuvânt fulminant pentru motivarea conștiinței de neam.
noiembrie 2013
prof. Antonia Bodea